{"id":1375,"date":"2019-08-11T21:47:37","date_gmt":"2019-08-11T18:47:37","guid":{"rendered":"https:\/\/www.spitalulangiomedica.ro\/?page_id=1375"},"modified":"2019-08-11T22:18:26","modified_gmt":"2019-08-11T19:18:26","slug":"artimiile-cardiace","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.spitalulangiomedica.ro\/artimiile-cardiace\/","title":{"rendered":"Ce sunt aritmiile cardiace?"},"content":{"rendered":"
Aritmiile cardiace (tulburarile de ritm) reprezint\u0103 modificari ale ritmului cardiac fie sub aspectul frecven\u021bei, fie al regularit\u0103\u021bii, fie sub ambele forme. Un ritm cardiac accelerat, c\u00e2nd inima bate mai repede dec\u00e2t normal, se nume\u015fte tahicardie <\/strong>(peste 100 de b\u0103t\u0103i \/ minut). C\u00e2nd inima bate \u00eentr-un ritm \u00eencetinit se nume\u015fte bradicardie<\/strong> (mai pu\u0163in de 60 de b\u0103t\u0103i \/ minut). Atunci c\u00e2nd inima func\u021bioneaz\u0103 \u00een limitele normale, ritmul s\u0103u are valori cuprinse \u00eentre 60 \u0219i 100 de b\u0103t\u0103i pe minut si impulsul electric este condus pe caile fiziologice normale de conducere (ritm sinusal).<\/p>\n Nu orice ritm care iese din cel normal se diagnosticheaz\u0103 ca aritmie. De exemplu, \u00een timpul unui efort fizic este normal ca ritmul cardiac s\u0103 creasc\u0103 pentru a face fa\u0163\u0103 necesarului crescut de oxigen al organismului (tahicardie sinusala); la fel se poate intampla in caz de febra, durere intensa sau anxietate sau in cazul consumului excesiv de cafea sau .alte energizante. \u00cen timpul somnului este normal ca ritmul cardiac sa scada, iar in cazul sportivilor de performanta sau al persoanelor antrenate, care au activitate fizic\u0103 constant\u0103 este normal ca ritmul cardiac sa fie sc\u0103zut in repaus (bradicardie sinusala).<\/p>\n Nu toate aritmiile sunt periculoase sau produc simptome, adica sa se manifeste prin palpitatii (senzatia ca inima bate prea repede sau prea incet, batai cardiace resimtite puternic sau pauze ori senzatia ca inima sta in loc), oboseala, senzatie de sufocare, durere in piept, ameteli sau stare de lesin sau alte semne si simptome specifice. Exista aritmii periculoase pe care persoana respectiva nu le resimte si aparent nu produc niciun fel de simptome precum si extrema cealalta, aritmii ce produc simptome extrem de suparatoare si sunt prost tolerate de persoana respectiva chiar daca nu sunt neaparat periculoase. De aceea pentru un diagnostic corect si complet nu sunt niciodata suficiente istoricul descris de pacient, modul cum le resimte sau conditiile in care apar si se opresc palpitatiile, ci sunt necesare intotdeuna investigatii suplimentare pentru a afla cu ce fel de aritmie ne confruntam (pe langa istoricul bolii si examenul clinic cardiologic complet, este nevoie de un set de analize de sange, o ecografie cardiaca, o electrocardiograma de repaus si o monitorizare Holter ECG\/24<\/a> ore si uneori de investigatii suplimentare \u00a0mai elaborate cum ar fi studiul electrofiziologic sau RMN cardiac).<\/p>\n Cuzele sunt multiple si printre cele mai frecvente putem enumera:<\/p>\n – boala coronariana aterosclerotica: cardiopatia ischemica, angina pectorala, infarctul miocardic;<\/p>\n – leziuni valvulare;<\/p>\n – insuficienta cardiaca;<\/p>\n – cardiomiopatii (congenitale sau dobandite);<\/p>\n – infectii: miocardite, pericardite, soc septic<\/p>\n – afectiuni ale tiroidei: hipertiroidie sau hipotiroidie;<\/p>\n – insuficienta respiratorie, sindrom de apnee in somn;<\/p>\n – dezechilibre hidroelectrolitice: deshidratare severa, afectarea concentratiei serice normale de potasiu, magneziu, calciu;<\/p>\n – consum excesiv de alcool, tutun, cafea, droguri (cocaina, metamfetamina etc)<\/p>\n – stres excesiv<\/p>\n – electrocutare<\/p>\n – hipotermie<\/p>\n – post chirurgie cardiaca<\/p>\n – cauze genetice: canalopatii ereditare<\/p>\n In functie de frecventa cardiaca se impart in tahiaritmii (cu frecventa rapida peste 100\/minut) sau bradiaritmii (cu frecventa redusa sub 60\/minut). In functie de ritm se clasifica in aritmii regulate sau neregulate. In functie de aspectul lor de pe electrocardiograma se impart in aritmii cu complex QRS ingust (de obicei supraventriculare cum ar fi: tahicardia sinusala, bradicardia sinusala, aritmia sinusala respiratorie, tahicardia jonctionala, extrasistolele atriale, fibrila\u0163ia \u015fi flutterul atrial, tahicardia atrial\u0103 paroxistic\u0103, tahicardia atriala multifocala, tahicardia paroxistica supraventriculara) si aritmii cu complex QRS larg (extrasistolele ventriculare, tahicardia ventriculara nesustinuta sau sustinuta, fibrilatia ventriculara, tahicardia supraventriculara cu conducere aberanta, fibrilatia sau flutterul atrial cu conducere pe cale accesorie in caz de sindrom de preexcitatie, tahicardia mediata de pacemaker).<\/p>\n In functie de starea clinica a pacientului se impart in tahiaritmii cu degradare hemodinamica (soc, absenta pulsului) si acestea necesita de obicei interventie imediata (administrarea de soc electric pentru restabilirea ritmului normal al inimii) si tahiaritmii fara degradare hemodinamica.<\/p>\n Pentru o diagnosticare precoce si corecta care sa conduca la tratamentul adecvat, este nevoie de un set complet de investigatii. Astfel, se recomanda ca pe langa consultul cardiologic ce cuprinde istoricul complet si examenul clinic, pacientul sa efectueze un set de analize de sange, o electrocardiograma, o ecografie cardiaca care sa excluda o eventuala boala cardiaca structurala si o monitorizare Holter EKG care inregistreaza activitatea\u00a0 electrica a inimii pe parcursul unei perioade mai lungi de timp (in general 24 de ore sunt suficiente, dar uneori poate fi necesara o monitorizare prelungita de pana la 7 zile), \u00a0Exista cazuri selectate in care este necesara implantarea subcutanata a dispozitivului de monitorizare electrocardiografica pentru a inregistra activitatea electrica a inimii pe o perioada mult mai lunga de timp, de pana la 3 ani (ILR – implantable loop recorder). De asemenea in unele cazuri pot fi necesare explorari suplimentare invazive precum studiul electrofiziologic sau efectuarea unui RMN cardiac. Acestea vor oferi specialistului un ansamblu complet asupra tulburarilor de ritm cardiac.<\/p>\n<\/p>\n
De ce sunt periculoase?<\/strong><\/h2>\n
Cauzele principale ale aritmiilor cardiace<\/strong><\/h2>\n
Tipurile artmiilor<\/strong><\/h2>\n
Diagnostic aritmii, c<\/strong>um sunt detectate?<\/strong><\/h2>\n
Aritmiile cardiace interviu cu Dl. Dr. Alexandru Deutsch<\/strong><\/h2>\n