Angiomedica – Spital de Cardiologie si Boli Cardiovasculare

Programari : Luni-Vineri 8AM - 8PM / Sâmbătă: 9AM - 14PM
   : Proceduri: 031-109-01-30 Ambulator: 031-109-01-31 sau 031-9995

Secție chirurgie vasculară

Endarterectomia carotidiană

Cel mai eficace tratament pentru boală carotidiană este îndepărtarea plăcii care blochează arteră. Endarterectomia carotidiană este intervenție prin care se “curață” interiorul peretelui arterei carotide de placă de aterom. O placă de aterom importantă (groasă, care îngustează lumenul arterial peste 75%) localizată la nivelul arterei carotide determina un risc crescut de producere a unui accident vascular cerebral ischemic.

În general, procedura se recomandă pacienților care au avut un accident vascular cerebral tranzitor sau constituit în zona de perfuzie a arterei carotide cu o îngustare mai mare de 50%, pacienților cu o îngustare de peste 70% a arterei carotide și care urmează să aibă o operație de bypass aortocoronarian sau altă intervenție chirurgicală pe inima, precum și pacienții care au o îngustare de peste 75% a lumenului arterei.

Endarterectomia carotidiană este realizată printr-o incizie la nivelul arterei carotide, extragerea plăcii de aterom și apoi închiderea arterei carotide printr-o sutură directă sau lărgirea lumenului cu ajutorul unui petec de venă (petec autolog), material heterolog (petec din pericard bovin) sau petec de material sintetic (Dacron, ePTFE).

Pentru a realiza corect extragerea plăcii de aterom este necesar că după deschiderea arterei carotide să nu curgă sânge în câmpul operator. Acest lucru se poate realiza prin clamparea efectivă a arterei de unde se scoate placă de aterom pe durata întregii operații, însă în anumite condiții anatomice speciale este necesar că pe parcursul operaței să se monteze un shunt prin care sângele să ocolească zona clampata și astfel că zona de creier care primește sânge arterial din arteră carotidă operată să fie perfuzata pe toată durata interventiei.

Endarterectomia carotidiană se poate realiza sub anestezie generală cu intubație orotraheala (cea mai utilizată formă de anestezie pentru acest tip de operație), precum și anestezia locoregională. Riscurile acestei intervenții este extrem de reduse, chiar și la pacienți de peste 75 de ani. Rezultatele au arată că este o metodă sigură și durabilă, prevenind semnificativ accidentele vasculare cerebrale.


Rezecție anevrism aortă abdominală

Anevrismul aortic abdominal este o zonă dilatată în partea inferioară a aortei (vasul major de sânge ce irigă corpul având un diametru între 2-3,5 cm). Aorta preia sângele de la inimă, trece prin centrul toracelui și coboară către abdomen în apropierea coloanei vertebrale, bifurcându-se la nivelul pelvisului în cele două artere iliace care irigă pelvisul, fesele și membrele inferioare. Deoarece preia toată forța sângelui ejectat de către cord, aorta este mai frecvent afectată de anevrisme și de procesul de ateroscleroză. Astfel, o ruptură de anevrism aortic abdominal poate provoca sângerări, punând viața pacientului în pericol.

Tratamentul endovascular presupune protezarea porțiunii anevrismale: se introduce în aorta (printr-o arteră) un dispozitiv (stent) care exclude zona anevrismală care după aceea se trombozeaza. Acest tip de tratament este mai puțin invaziv, are risc peri și postoperator mai mic, spitalizare și recuperare mai scurtă că durată. Endoprotezarea are un risc de complicații și deces de aproximativ 1%. Intervenția nu înlocuiește anevrismul, ci doar îl izolează de fluxul de sânge. Astfel, circulația se face prin endoproteză și nu mai apasă pe pereții anevrismului. Circulația nu este oprită.


Rezecție anevrism vase iliace

Anevrismul de arteră iliacă reprezintă dilatarea arterei iliace. Aorta (principala arteră a organismului) se bifurcă la nivelul abdomenului inferior în cele două artere iliace – artere din care pornește axul arterial care realizează vascularizația arterială a membrelor inferioare. Anevrismul de arteră iliacă poate fi localizat la nivelul uneia sau a ambelor artere iliace. De obicei se însoțește de anevrismul aortei însă poate apare și izolat doar la nivelul arterei iliace.  Tratamentul endovascular este o intervenție minim-ivazivă prin care se introduce o endoproteză (un tub sintetic) în interiorul anevrismului printr-o puncție la nivel inghinal și cu ajutorul unei sârme.


Implantare de camera citostatice

De regulă, citostaticele sunt medicamente toxice și iritante pentru piele, țesuturi și vene. Introducerea frecventă și repetată a unui astfel de medicament puternic într-o venă mică poate irită vasul, având că rezultat distrugerea și sclerozarea venei și în final, blocarea acesteia. În plus, administrarea citostaticelor într-o venă mică poate favoriza scurgerea medicamentului pe lângă vas, cu deterioarea țesuturilor invecinate.

O soluție în astfel de situații o reprezintă implantarea unei camere citostatice. Camera de implantare este formată dintr-un rezervor (port) de mic dimensiuni confecționat din titan și un tub fin, (cateter). Printr-o incizie de 2 cm se inseră sub piele, sub claviculă, portul care comunica direct prin cateter cu o venă centrală mare. Capătul cateterului de la nivelul venei este situa chiar deasupra inimii. Camera implantabila este situată complet sub piele, astfel încât ceea ce vei observă este doar o mică ridicătură la nivelul toracelui, însă nu vei vedea capătul cateterului în afară corpului. Când se administrează tratamentul, pielea este dezinfectată și se folosește un ac special care este introdus prin piele în acest dispozitiv.

Interventia se face în mai puțin de o ora și vei putea pleca acasă în aceeași zi. Portul poate fi folosit încă din a două zi după montare și pot rămâne pe loc săptămâni sau luni atâta timp cât supravegherea oncologică este indicată, nemaifiind necesară o altă punctionare venoasă. Camera se poate scoate după terminarea ședințelor de chimioterapie, printr-o simplă incizie făcută sub anestezie locala.

Deoarece dispozitivul este confecționat dintr-un material nobil – titan, este perfect tolerat de organism. În plus, prezența lui nu contraindică efectuarea unor investigații imagistice, că de ex. CT, RMN, PET, etc., permite expunerea la apă și trecerea prin detectoarele de metale ale sistemelor de securitate din aeroporturi.

Aceste dispozitive constituie cea mai eficientă și comodă soluție pentru pacienții oncologici, întrucât diminuează suprasolicitarea sistemului venos, ajută la protecția acestuia împotriva substanțelor toxice și iritante conținute de tratamentul cu citostatice și previne sclerozarea sau blocarea venei.


Fistulă arterio-venoasă pentru dializă Cimino

Fistula arteriovenoasa (AV) este formată prin conectarea directă sau prin intermediul unui graft (tub sintetic) a unei vene cu o arteră. Prin crearea fistulei arteriovenoase se aduce sânge arterial cu debit crescut la nivelul unei vene periferice accesibilă puncționării. Astfel, cu ajutorul unei fistule care puncționează venă arterializata sângele ajunge la aparatul de dializă iar cu ajutorul celei de-a două fistulina care puncționează aceeași venă arterializata, sângele din aparat se reîntoarce în circulația sangvina.

O fistulă AV cauzează presiune suplimentară  în venă și oferă acces ușor și sigur la vasele de sânge. Fără acest tip de acces, sesiuni de hemodializă regulate nu ar fi posibile. Venele netratate nu pot rezistă unor introduceri repetate ale acului. Acestea s-ar distruge la fel cum un păi se distruge sub acțiunea unei suctiuni puternice.

Înainte de instalarea fistulei AV, chirurgul poate efectua un test de cartografiere a vaselor de sânge. Apoi, instalarea se face sub anestezie locală pentru a amorți zona. O fistulă AV necesită frecvent 2-3 luni pentru a se dezvoltă, sau pentru a ajunge la maturitate, înainte că pacientul să o poată folosi pentru hemodializa.


Flebectomii izolate

In unele situații, venele varicoase mari necesită eliminare pe cale chirurgicală. Flebectomia reprezintă o tehnică chirurgicală minim invazivă care înlătura venele bolnave folosind cârlige chirurgicale introduce prin incizii mici.

Cu ajutorul chirurgiei venelor varicoase, venele problematice vor fi legate și închise și apoi complet eliminate din picior. Scoaterea (strippingul) venelor nu afectează circulația sângelui de la nivelul piciorului. Prin venele profunde va trece un volum mai mare de sânge. Majoritatea venelor varicoase îndepărtate cu ajutorul intervenției chirugicale sunt vene de suprafață și colectează doar sângele de la nivelul pielii. Pe parcursul flebectomiei, zona intervenției chirugicale va fi marcată cu o sursă de lumina speciala.

Operatia necesită anestezie locală. Pacienții pot reveni la activitatea normală a două zi după tratament. Este recomandat că pacienții să poarte bandaje elastice (ciorapi speciali, de exemplu) în timpul lunii care urmează interventiei.


În noul Bloc Operator al Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica, pacienții pot accesa următoarele proceduri de chirurgie vasculară minim-invazive:

  • Endarterectomie carotidă internă
  • Transpoziție arteră subclavie pentru steal (cerebral sau coronarian)
  • Rezecție anevrism carotidă
  • Rezecție king-king carotidă internă
  • Revascularizare membru superior (cauză cronică)
  • Revascularizare membru superior în urgență (cauză acută)
  • Revascularizare membru inferior segment supragenual (deasupra genunchiului) prin endarterectomie (cauză cronică)
  • Revascularizare membru inferior prin bypass femuro-crural (cauză cronică)
  • Revascularizare membru inferior prin bypass femuro-crural cu ischemie critică (salvare de membru) cu proteză
  • Bypass aorto-bifemoral prin minilaparotomie
  • Rezecție anevrism aortă abdominală
  • Rezecție anevrism vase iliace
  • Revascularizare iliacă internă pentru disfuncții hemodinamice erectile la bărbat
  • Revascularizare membru inferior prin bypass extraanatomic (femuro-femoral) cu proteză
  • Intervenții pe artera vertebrală (bypass, plastie)
  • Bypass axilo-femoral cu proteză
  • Bypass axilo-bifemoral
  • Chirurgie vase limfatice periferice
  • Chirurgia ductului limfatic thoracic
  • Chirurgia hemangioamelor periferice
  • Chirurgia hemangioamelor abdominale, pelvine
  • Revascularizare viscerală (mezenterică, renală, trunchi celiac, hepatică etc)
  • Administrarea intraarterială de Vasaprostan pentru ischemii severe
  • Implantare de camera citostatice
  • Fistulă arterio-venoasă pentru dializă Cimino (încheietura mâinii)
  • Fistulă arterio-venoasă pentru dializă la braț (basilică, cefalică) cu superficializare
  • Terapia bolii varicoase prin ablatie sau chirurgical

buton-programare-online

SUNA ACUM!